Programul pentru digitalizarea IMM: valoarea granturilor, bugetul disponibil

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în dezbatere publică Schema de Minimis și Schema de Ajutor de Stat în Contextul Digitalizării IMM-urilor, parte a componentei C9 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe data de 4 octombrie 2022.

Bugetul total al schemei propuse este de 347,5 milioane de euro, bani asigurați din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Din acești bani, ar urma să se acorde ajutoare astfel:

20.000 – 30.000 euro pentru microîntreprindere;

20.000 – 50.000 euro pentru întreprindere mică;

20.000 – 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie.

Fonduri UE de digitalizare a IMM – beneficiari eligibili

Beneficiarii eligibili vor întreprinderi, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Ajutoarele sunt destinate firmelor non-IT și de accea sunt excluse de la finanțare  întreprinderile pentru care se constată că au desfășurat în ultimul an fiscal activități autorizate (așa cum rezultă din certificatul constatator ONRC) în domeniile din următoarele clase CAEN:

5829 – Activități de editare a altor produse software;

6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client);

6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației;

6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;

6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației;

6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe

6312 – Activități ale portalurilor web;

6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.;

7211    – Cercetare-dezvoltare în biotehnologie;

7219    – Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale si inginerie.

De asemenea, sunt excluse de la finanțare firmele care își desfășoară activitatea în:

– sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură1;

– domeniul  producției primare de produse agricole;

– sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

1. atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză;
2. atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari.

În plus, NU se finanțează:

• activități legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarele legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
• achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri.

Beneficiarii se angajează ca la finalul implementării proiectului să atingă minim 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), respectiv:

1. Întreprinderi în care mai mult de 50% dintre persoanele angajate au folosit computere cu acces la internet în scopuri de afaceri;
2. Utilizarea unui pachet software ERP pentru a partaja informații între diferite zone funcționale comerciale;
3. Viteza maximă de download contractantă a celei mai rapide conexiuni de internet la linie fixă este de cel puțin 30 Mb/s;
4. Întreprinderi în care vânzările on-line au reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală și vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web;

utilizarea IoT;

5. Utilizarea de rețele sociale (întreprinderile care folosesc rețelele sunt considerate cele care au un profil de utilizator, un cont sau o licență de utilizator în funcție de cerințele și tipul de social media; întreprinderile care plătesc exclusiv pentru postarea de reclame (anunțuri banner) fie direct către proprietarul rețelei sociale (de exemplu, Facebook, Twitter etc.), fie indirect prin intermediul întreprinderilor care oferă servicii online pentru postarea automată a mesajelor publicitare pe rețelele sociale (de exemplu, SoKule etc.) sunt excluse pentru acest criteriu);

6 Utilizarea CRM;

7. Cumpărarea de servicii cloud computing sofisticate sau intermediare (este un model care permite oricând, convenabil și/sau la cerere acces prin rețea la un grup partajat de resurse de calcul configurabile – de ex. rețele, servere, stocare, aplicații și servicii – care pot fi rapid furnizate și lansate cu un efort minim de management sau cu o interacțiune minimă de la un furnizor de servicii. Există trei modele de servicii de servicii de cloud computing: Software ca serviciu (SaaS), Platformă ca serviciu (PaaS) și Infrastructură ca un serviciu (IaaS));
8. Utilizarea tehnologiei de AI;
9. Cumpărarea de servicii de cloud computing utilizate pe internet;
10. Vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerț electronic, comanda este plasată prin site- uri web, aplicații sau mesaje de tip EDI  prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerțul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail);
11. Utilizarea a două sau mai multe rețele sociale.

Activități finanțate prin granturile de digitalizare IMM:

• achiziții de hardware TIC;
•  achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;
•  dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
•  achiziții de tehnologii blockchain;
• achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
•  achiziționare website de prezentare;
•  achiziția de servicii de tip cloud și IoT;
•  instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

    – consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Criterii de punctaj

Grila de punctaj ia în considerare o serie de criterii, printre care cele referitoare la rentabilitatea activității. Acestea sunt utilizate pentru a evita alocarea fondurilor externe nerambursabile în activități care nu sunt rentabile iar în acest context decizia de finanțare pentru digitalizare nu este sustenabilă.

Un element punctat este evoluția profitului operațional. Acest indicator măsoară tendința pe care o înregistrează profitul operațional de-a lungul unei perioade de timp, ca indicator de rentabilitatea pentru activitate curentă. Dacă evoluția profitului operațional este negativă (descrescătoare) atunci activitatea operațională a companiei poate fi nerentabilă. Dacă evoluția profitului operațional este pozitivă atunci activitatea companiei este în general rentabilă și perspectiva de dezvoltare pe termen lung este una sustenabilă.

De asemenea, rata activelor de digitalizare și inovare deținute de companie urmărește alocarea de fonduri de către solicitanți pentru achiziția de active destinate digitalizării și inovării. Din perspectiva apelului de proiecte, acest indicator urmărește să faciliteze accesul la fonduri pentru acele categorii de solicitanți pentru care gradul de digitalizare și inovare este destul de scăzut.

Sursa: Startupcafe.ro